(Inner) Space. The final frontier…

Picard era un temerar explorator, gata oricand sa se avante in necunoscut.

Aici regasim spiritul oricarui antreprenor facut pentru succes, asa cum sunt toti antreprenorii din Guerrilla Camp. Si uite cum dintr-un singur salt am ajuns de la Star Trek la Guerrilla Camp 🙂

Pentru cei care au crezut ca articolul este despre Picard, ca sa nu-i las cu buza umflata, ii las cu un articol despre noua serie Star Trek 2020, lansata saptamana trecuta: https://variety.com/2020/tv/features/patrick-stewart-star-trek-picard-cbs-all-access-1203459573/

Dar articolul este despre antreprenori.
Care spre deosebire de Picard, care pleaca mereu where no one has gone before, avand insa la dispozitie cel mai bun echipaj si cea mai buna tehnologie, ai nostri antreprenori trebuie sa mearga tot pe carari nebatatorite dar sa-si inventeze singuri cea mai noua tehnologie, iar in privinta echipajului…cam trebuie sa faca totul de unii singuri. Hai maxim inca 2-3 temerari, in cazurile bune.

Si, o alta mentiune importanta ar fi ca in cazul antreprenorilor, spatiul cel mai important …si din pacate cel mai neglijat dintre toate spatiile posibile, este spatiul interior! În engleza, the Inner Space!

“There is always an Inner Game being played in your mind no matter what outer game you are playing. How aware you are of this game can make the difference between success and failure.”
Tim Gallwey

La intrebarea cine este Tim Gallwey, va raspunde google.

Eu vreau sa vorbesc despre acest Inner Game, Inner Space, spune-i cum vrei, si rolul lui in antreprenoriat.

Sper ca am stabilit deja ca in ecosistemul de startup, cel mai important rol nu il are ideea, senzationala idee cu care plec la drum. Si nici pe locul 2 nu e. Cele mai importante doua lucruri sunt Fondatorii si Executia.
Mai exact cum reusesti sa implementezi ideea si asta are mare legatura cu cine anume se ocupa sa implementeze ideea si cum o face.

De aceea la toate rundele de finantare, investitorii spun ca se uita in primul rand la fondator/fondatori. Ce cauta? Coerenta si drive.

Ideea poate fi geniala, dar daca cine trebuie s-o implementeze nu are claritate, va ajunge in gard. Nu are expertiza, va ajunge in gard. Nu are echipa, va ajunge in gard.

Multi antreprenori cred ca daca au o idee buna, singurul lucru important e sa ajunga primii cu ideea in piata. Astazi MySpace cred ca are alta opinie. La fel si Nokia.

Succesul? 1% inspiratie, 99% transpiratie, ati mai auzit asta.
in startup, idee 1%, executie 99%.

Ce inseamna o buna executie?
Totul incepe cu o buna intelegere a tot ceea ce te inconjoara. Piata, clientii, trendurile, propriile competente.
Totul incepe cu Claritate.

Apoi, se continua cu Actiune. Iar actiunea se desparte in mii de actiuni, iar inaintea fiecarei actiuni se afla o Decizie.
Claritate, Actiune, Decizie.
De fapt totul se reduce la CLARITATE.
Daca ai mintea limpede, poti lua deciziile corecte. In fiecare zi. In fiecare clipa.
Successul unui startup se rezuma la atata lucru: sa iei deciziile corecte.

Dar motivul pentru care cele mai multe startup-uri esueza rapid, este acela ca a lua cele mai bune decizii, nu e deloc usor.

Mintea noastra, sau in cap cu dusmanul.
Deciziile se iau in mintea noastra. Dar mintea noastra nu ne este intotdeauna cel mai bun aliat.

Si cea mai buna intrebare aici este daca noi ne folosim mintea sau mintea ne foloseste pe noi?

Pentru ca mintea este un generator de ganduri.
Ea nu poate sa taca. Produce ganduri permanent. Mai exact 80.000 de ganduri pe zi. Adica un gand la fiecare secunda.

Cand zici un gand pe secunda nu pare asa mult, e un gand, ce mare lucru.
Da, dar intr-o ora se strang deja peste 3.000 de ganduri. Ceea ce e foarte diferit de 3.000 de idei bune. Cele mai multe sunt gunoaie. Multe ne sunt efectiv nocive. Si unele, doar cateva, ne sunt utile.

Dar putem oare, in aceasta mare de ganduri, sa distingem cu usurinta pe unele de celelalte?
Poate pestele sa-si explice ce este apa?
Apa nici macar nu este “ceva”. E peste tot si nicaieri.

Din pacate nici noi nu suntem suficient de constienti de ceea ce se intampla in mintea noastra si cum sa distingem bobul de neghina.

Una din problemele mintii este ca incearca sa gaseasca un sens. Si unde nu are suficiente informatii, creeaza legaturi care nu se sustin. Adauga efectiv lucruri. Altfel spus, le inventeaza.
Alteori incearca sa gaseasca scurtaturi. Si uneori sunt niste scurtaturi nerealiste. În mintea noastra ele au sens, dar in realitate nu se sustin.
Actiunile noastre sunt rodul deciziilor pe care le luam. Aparent in urma realitatii. Mai exact in urma felului in care interpretam acele realitati.
Fact: Trebuia sa vina la si jumate. E deja si 45 si n-a venit.
Interpretare: Nu ma respecta. Nu pot semna acest deal.
Interpretare: E neserios, nu pot avea incredere in el.
Interpretare: E clar foarte aglomerat in oras. Trebuie sa plec mai devreme azi.
Fact : Nu avea tonner la imprimanta, trebuia sa aduca contractul tiparit.
Uneori actiunile noastre urmeaza modelul STIMUL – RASPUNS. Mi-e sete, ma ridic si beau un pahar cu apa.
Dar alteori, intre stimul si raspuns, se afla acel liber arbitru, care poate decide daca e alba sau neagra!

Modelul de gandire e cam asa,
FAPTE – GANDURI – EMOTII – ACTIUNI – REZULTATE
Faptele sunt fapte, este cana care a cazut de pe birou si iata, zace sparta pe jos. Apoi vin gandurile, adica felul individual, subiectiv, in care interpretez faptele.
De ce nu a strans nimeni cioburile?
Interpretare: A intrat o pisica si a daramat ceasca?
Interpretare: S-a imbatat cineva azinoapte si a daramat-o neatent la plecare?
Interpretare: A fost o bataie intre colegi?
În lipsa unui raspuns clar, gen Anca a spart ceasca, voi alege una dintre variante. Dar aceasta alegere nu este intamplatoare, ci are mare legatura cu tiparele mele de gandire, cu “my Model of the World”.
Si are mai multa legatura cu factorii mei subiectivi, cu felul meu de a decoda evenimentele, decat are cu cauzele reale care au generat faptele.
Fact: Partenerul meu nu a raspuns la mailul in care i-am propus reimpartirea atributiilor.
Interpretare: Nu a raspuns pentru ca nu i-a placut propunerea. Si vrea sa ma tina in offside ca sa aiba timp sa-si pregateasca lovitura. Apoi emotiile mele se modifica ca si cand partenerul chiar mi-a facut ceva rau. Lasa ca-i arat eu ca nu sunt fraierul lui!
Ghici cum va arata discutia cand se vor intalni cei doi parteneri! Si iata cum profetia se confirma!
Desi poate ca in realitate poate mailul intrase in spam.
Capcana antreprenorului? Acest produs la care m-am gandit e perfect pentru clientii pentru care l-am construit. Am inventat niste probleme, niste nevoi, apoi le-am lipit pe fruntea unei categorii de oameni, am stabilit ca solutia pentru problema lor este la mine, si apoi ma apuc sa o construiesc. Apoi s-o perfectionez. Si tot asa.
În mintea mea totul are sens! Are sens si in realitate?
Cand egoul e mare, raspunsul pe care mi-l dau este ca da. Pentru ca e ideea mea si sigur am dreptate.
Cand foamea de a reusi e mare, raspunsul pe care mi-l dau este ca da, pentru ca am nevoie sa demonstrez ca EU am succes.
Cand nevoia de a fi validat e prea mare, raspunsul pe care mi-l dau este ca da, pentru ca mi-e frica sa ies in piata si sa verific. Pentru ca s-ar putea sa aflu ca nu e asa, si asta imi aduce invalidare, ceea ce nu pot accepta. Asa ca mai bine stau in iluzia mea, in care ma simt foarte bine. Deocamdata.
Felul in care imi decodific faptele, si ce pune mintea in locurile goale, cu ce completez informatia lipsa, genereaza un set de emotii. Care apoi conduc la o serie de actiuni.
Interpretarea faptelor o face fiecare dupa modelul lui de gandire, nu dupa realitate. Uneori mintea adauga, alteori sterge informatii. Unora le da importanta mai mare, pe altele le minimizeaza.
E efectiv mecanismul prin care ne mintim singuri.

“Between stimulus and response there is a space. In that space is our power to choose our response. In our response lies our growth and our freedom.”
Viktor Frankl

…but sometimes, in that space, it’s our prison!

Ce e de facut?
Oho, destule. Ar fi o discutie lunga.
Dar pe scurt: Self-awareness. De lucrat la self-awareness. În fiecare zi. Nu glumesc.
Gaseste-ti un partener de dialog. Cel mai bun prieten, partenerul de business, sotia/sotul.
Sau foloseste solutiile profesionale, un Mentor, un Coach.
Fii mai atent la tine. Fii mai atent la gandurile tale. Ia-ti notite. Tine un jurnal. Mediteaza macar 10 minute in fiecare zi. Pune-ti in agenda 30 de minute de analiza si gandire profunda la fiecare doua zile sau macar o ora pe saptamana, fara telefon, fara email. Tu cu tine si o foaie de hartie. Scrie. Scoate gandurile din cap si pune-le pe hartie. Arata cu totul altfel cand te uiti la ele!
Si mai ales fii atent cand iti dai raspunsurile care iti convin si ignori informatiile care nu-ti convin. Realitatea nu se schimba. Raspunsul care nu-ti place nu dispare, doar se amana. Dar pana atunci, vei fi consumat oportunitati, resurse, relatii, timp…poate ani din viata.
Iar viata… pana acum faptele ne spun ca ar fi doar una.
Dar desigur, esti liber/a sa crezi ce vrei.
Adica sa crezi ce ai ales ca vrei sa crezi ca vrei….:)
That’s a fact.

Adaugă un comentariu
Numele tau *
Email *
Mesajul tău